Eforturile Romaniei de a intra in Spatiul Schegen ar putea fi inutile, Franta si Germania fiind din ce in ce mai decise sa intareasca reglementarile si sa reintroduca controlul la nivelul frontierelor statelor UE. Temporar, ce-i drept, insa asa incepe orice restrictie, intai pe termen scurt, apoi se permanentizeaza.

Der Spiegel aminteste ca, in urma cu mai putin de un an, Danemarca a reintrodus controalele la granitele sale cu Germania si Suedia, invocand necesitatea stoparii imigratiei ilegale si a crimei organizate. Reactia Berlinului si a celorlalte capitale europene a fost una vehementa si imediata, calificand ziua in care danezii au luat aceasta decizie drept “o zi proasta pentru Europa”.

La numai noua luni distanta, Berlinul si-a schimbat, se pare, punctul de vedere. Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, si omologul sau francez, Claude Gueant, au trimis o scrisoare Uniunii Europene in care solicita reintroducerea temporara a controalelor la granitele statelor UE, ca o “ultima solutie pe o perioada limitata” la problemele ridicate de controlul frontierelor la granitele de sud si de est ale Uniunii, care nu par a stopa fenomenul migratiei ilegale. Scrisoare contine si un termen de 30 de zile pe care autoritatile vor putea sa reintroduca controale la frontiere. Propunerea urmeaza a fi prezentata la reuniunea de saptamana viitoare a ministrilor de interne, insa o decizie nu va putea fi luata mai devreme de luna iunie. In prezent, Acordul Schengen nu prevede reintroducerea controlului la granite decat in situatii extraordinare, cum a fost cazul Campionatului Mondial de fotbal organizat in 2006 de Germania. Iar in acel caz tintele erau celebrii “hooligans”.

Wall Street Journal prezinta pe larg fondurile pe care se bazeaza oficialii europeni in tentativa lor de a convinge pietele ca sunt capabili sa evite o amplificare a crizei datoriilor suverane. Fondul temporar de salvare al Uniunii tocmai a fost majorat la 700 de miliarde de euro. El este dublat de sumele promise de Fondul Monetar International (FMI), de peste 700 de miliarde. BCE este cel de-al treilea element al ecuatiei cu multe necunoscute, banca centrala putand oricand sa-si extinda bilantul de active achizitionate de pe piata secundara. Cu toate acestea, se pare ca si la nivelul obligatiunilor suverane, banii n-aduc fericirea. Pana in prezent, Europa a alocat combaterii crizei peste 1.000 de miliarde de euro (fara a lua in calcul facilitatea de imprumut pe trei ani a BCE care a pompat o alta mie de miliarde in sistem), iar succesul se lasa asteptat. Financial Times anunta ca nu numai companiile petroliere, precum e cazul Romaniei cu formula magica de calcul al pretului carburantilor, sunt presate de reglementatori sa se transparentizeze, ci si traderii din domeniu. Noile reguli ar putea afecta atat traderi de materii prime elvetieni, mai putini transparenti, precum Vitol, Glencore, Trafigura, Mercuria si Gunvor, cat si companii petroliere cu departamente de trading dezvoltate, precum BP, Royal Dutch Shell sau Total.

Companiile de petrol nationale, precum cele din Angola sau Arabia Saudita, isi vand petrolul prin intermediul traderilor, iar detalile privind tranzactiile, inclusiv volumele si preturile, sunt confidentiale.

Deja in SUA, ca urmare a planurilor de reforma a pietei financiare Dodd-Frank, companiile listate sunt nevoite sa dezvaluie platile efectuate catre diferitele state. Si Comisia Europeana intentioneaza sa adopte o masura similara. Industria insa se opune, invocand legislatiile din diferite state, precum Quatarul, care interzic publicarea acestor date, pe care le considera confidentiale.

WSJ publica anuntul ministrului spaniol de externe, Jose Manuel Garcia-Margallo, care a precizat ca a solicitat ajutorul organismelor internationale, precum Banca Mondiala, ORganizatia Mondiala a Comertului sau FMI, pentru a obliga guvernul argentinian sa negocieze cu Repsol despagubirile necesare in urma nationalizarii YPF.