Patriotism si cosmopolitism: Mohanda Gandhi Vs Martin Luther King Jr.

Mohandas Gandhi si-a dedicat convingerile teoriei morale globale nonviolente a cosmopolitismului. Viziunea de baza a acestei teorii este ca cineva este in primul rand un cetatean al lumii si in al doilea rand un cetatean al tarii lor. Acesta este vazut ca un termen mai universal decat particularist. „Ideea unui cetatean al lumii… Ar trebui sa se comporta intotdeauna astfel incat sa trateze cu egal respect demnitatea ratiunii si a alegerii morale in fiecare fiinta umana” (Nussbaum, 308). Universalismul inseamna a fi parte a unei comunitati egale, care este intreaga lume, si in care aceleasi drepturi ale omului sunt aplicate peste tot fara nicio modificare. Omenirea ar trebui sa fie recunoscuta oriunde se intampla, deoarece cu aceasta ideologie toti oamenii apartin aceleiasi comunitati cu aceleasi drepturi morale si credinte. „Libertatea exterioara… pe care o vom dobandi, va fi doar in proportie exacta cu libertatea interioara” („Independenta nationala nu este suficienta”, 165). Gandhi inseamna ca ceea ce se face in patrie se va reflecta in alte tari din intreaga lume. O viziune cosmopolita va ajuta la dezvoltarea justitiei morale in intreaga lume si intr-o anumita tara, datorita perspectivei sale globale de incluziune si integrare.

Martin Luther King Jr. si Gandhi erau cunoscuti pentru calitatile lor puternice si eficiente de conducere si pentru valorile etice atunci cand si-au condus miscarile pentru drepturile civile si pentru independenta. King a luptat pentru a pune capat rasismului, in special in Statele Unite, deoarece acesta a incalcat toate drepturile omului care au fost enuntate in Constitutia SUA si in Declaratia Universala a Drepturilor Omului. King a folosit conceptul de nonviolenta pentru a-si consolida lupta impotriva rasismului. Acestea au inclus proteste, el a condus si discursuri pe care le-a tinut. Gandhi a luptat intr-un mod similar pentru independenta Indiei fata de britanici si impotriva segregarii rasiale. Era cunoscut pentru actele sale de nesupunere civila impotriva dominatiei britanice. Unele exemple constau in sit-in-uri, marsuri si greve. Gandhi ar arata ca legile din tara erau nedrepte incalcandu-le. Ar fi bagat la inchisoare,

King a fost inspirat de Gandhi. A aflat despre el prin scrisul sau si a fost foarte atras de ideea lui despre nonviolenta. Desi au luptat pentru ideile lor diferite, au luptat pentru ele in moduri similare, o tehnica cunoscuta sub numele de nesupunere civila. Primul act de nesupunere civila a lui Gandhi impotriva britanicilor a avut succes, „… Prin urmare, a trebuit sa nu ma supun legii britanice, pentru ca actionam in supunere cu legea superioara” (Civil Nesubdience, 123). Cu toate acestea, Gandhi nu a sustinut doar India, ci si restul lumii. El spera sa influenteze restul lumii sa-i calce pe urme, in timp ce Martin Luther King Jr. doar incuraja drepturile pentru propria sa tara. Ambii activisti pentru drepturile civile au adoptat abordari diferite atunci cand au luptat pentru ceea ce credeau, fie ca sunt particularisti sau universali. Era diferenta in alegerea teoriilor morale globale intre patriotismul purificat si cosmopolitismul nonviolent. In ciuda diferentelor, in teorii toate aveau aceeasi baza. Teoriile lui Gandhi si Kings erau toate inradacinate intr-o morala cosmopolita.

Martin Luther King Jr. este cunoscut pentru rezistenta sa continua impotriva tratamentului inuman al persoanelor de culoare. Datorita pozitiei sale pentru numai poporul Statelor Unite, acest lucru il marcheaza ca fiind un patriot, deoarece acesta este definit ca o persoana care sustine extrem de mult drepturile celor mai apropiati. Totusi, eseul „The World House” contrazice ca: „Am mostenit o casa mare, o mare „casa mondiala”, in care trebuie sa traim impreuna – alb si negru, rasaritean si occidental, neamuri si evrei, catolici si protestanti, Musulman si hindus – o familie despartita in mod nejustificat in idei, cultura si interes, care, pentru ca nu vom mai putea trai niciodata despartiti, trebuie sa invete cumva sa traiasca unul cu celalalt in pace” („Casa Lumii”, 3).

Termenul „casa mondiala” poate fi folosit pentru a descrie lupta pentru drepturile omului in Statele Unite, precum si lupta care are loc in alte tari. Principala sa prioritate a fost sa-i faca pe altii sa observe problemele cu care se confrunta tara legate de rasism. Cu toate acestea, apoi se mentioneaza ca „el ofera o viziune si o promisiune pentru viitor care ar trebui sa rezoneze in fiecare inima umana” („Casa Mondiala”, 3). Aceasta inseamna ca teoria morala patriotica a lui King a fost determinata de o morala cosmopolita, deoarece el crede ca perceptia sa de „casa lumii” ar trebui sa se raspandeasca la fiecare persoana din lume. Cu toate acestea, nu era garantat ca altii de pe glob vor intelege moralitatea pentru care si-a propus.

Gandhi este renumit pentru asistenta sa cu miscarea de independenta a Indiei si pentru lupta sa impotriva segregarii rasiale in Africa de Sud. Primul sau obiectiv aparent pentru miscarea sa a fost sa castige libertatea Indiei din Marea Britanie, dar el cauta mai mult de care multi oameni nu erau constienti. El a vrut sa-si vada tara impreuna cu alte tari reusind in lupta lor pentru libertate. Cu teoria sa globala cosmopolita, Gandhi a facut eforturi mari pentru a ajuta alte tari din intreaga lume. „Vreau libertatea tarii mele, astfel incat alte tari sa invete ceva din tara mea libera, astfel incat resursele tarii mele sa poata fi utilizate in beneficiul omenirii. Asa cum ne invata astazi cultul patriotismului… tot asa tara trebuie sa fie libera pentru a putea muri, daca este necesar, in folosul lumii” („Independenta nationala nu este suficienta”, 169-170).

Gandhi a vrut sa conduca prin exemplu. El a vrut sa inceapa in India pentru a demonstra celorlalte tari aflate sub control ca este posibil ca si ei sa obtina independenta. Gandhi era convins ca, pentru a fi patriot, o persoana ar trebui sa gandeasca intr-un mod cosmopolit. Acest lucru insemna ca atunci cand actiona intr-un mod care le-ar elibera guvernarea stricta a britanicilor, el a raportat acest lucru la nivel national. „Prin eliberarea Indiei, incerc sa eliberez asa-zisele rase mai slabe ale pamantului de tocurile zdrobitoare ale exploatarii occidentale” („Independenta nationala nu este suficienta”, 164). El a vrut sa poata fi ghidul celorlalte tari care au fost imperializate de tari dominante, superputeri din Europa, spre libertate. Gandhi a obtinut dreptate sociala nu doar la nivel local,

Teoria cosmopolitismului a lui Gandhi, care a fost implementata la nivel patriotic, este cea mai buna modalitate de a realiza justitia sociala. Motivul pentru care este modalitatea optima de a obtine aceste drepturi morale este ca implica dreptate pentru toti la fiecare nivel. Desi s-a concentrat in principal pe independenta Indiei, a avut motivatia sa ajute si toate celelalte tari sa fie libere. Acest lucru se datoreaza perspectivei sale cosmopolite luate cu implementarea patriotismului. Intentia cosmopolitilor este sa fie mai intai cetatean al lumii si apoi cetatean al propriei tari. Din moment ce Gandhi a avut aceasta mentalitate, a putut sa-si atinga obiectivele. Teoria lui era ca, pentru a fi patriot, trebuie sa gandim intr-un mod cosmopolit. Aceasta metoda a avut succes deoarece a putut sa ia in considerare modul in care conducerea sa din India se poate compara cu restul lumii.