Alexander Smith, Martyn Allen, Tom Brindle, Michael Fulford, Lisa Lodwick, New Visions of the Countryside of Britain Britain, Volume 3: Life and Death in the Country of Britain Britain. Seria de monografie Britannia, 31. Londra: Society for the Promotion of Roman Studies, 2018. Pp. xviii, 419. ISBN 9780907764465. 32,40 lire sterline (pb).
Revizuit de Liana Brent, Universitatea Cornell ([email protected])
Versiune pe site-ul de acasa BMCR
[Autorii si titlurile sunt enumerate la sfarsitul revizuirii.]
Dintre cei 2-3 milioane de oameni care au locuit in Marea Britanie, s-a estimat ca 80-90% au locuit in mediul rural (p. 243). Cu toate acestea, intelegerea noastra despre spatiile rurale este limitata in mare masura la contextele militare si ale vilei si stim relativ putin despre ceilalti oameni care au trait si au murit in mediul rural. A treia carte in Noile viziuni ale tarii din Marea Britanieserie redreseaza acest dezechilibru. Seria este rezultatul unui proiect al Arheologiei Cotswald care se bazeaza pe dovezi arheologice publicate din rapoartele traditionale ale sitului si sapaturile finantate de dezvoltatori din 1990.1 Primul volum a definit opt regiuni si diferite tipuri de asezari din Marea Britanie rurala romaneasca, iar cel de-al doilea s-a adresat economiei rurale. Al treilea volum aplica o abordare regionala a celor care au populat mediul rural in viata si moarte, dupa cum explica Fulford in Introducere.
Capitolul 2 („Aspectul personal in tara Marii Britanii”) prezinta o analiza tipologica si geografica a distributiei obiectelor care au fost asociate cu imbracamintea si afisarea personala: brose, bratari, inele de deget, par de par si echipament de ingrijire personala. Datorita abundentei si proeminentei in bursa, brosele domina analiza. Brindle constata diferente regionale in ceea ce priveste utilizarea acestor obiecte: in special, accesoriile pentru imbracaminte erau mai frecvente in sud si est, dar erau rare la fermele si zonele rurale din nord si vest, chiar si atunci cand au fost gasite in siturile si orasele militare din acele zone. Aceasta observatie subliniaza concluzia ca populatiile rurale nu erau la fel de integrate in stilurile „romane” si ar fi putut sa adere la moduri de imbracare invizibile arheologic.
Capitolul 3 („Stilul de viata si mediul social”) ia in considerare natura eterogena a stilurilor de viata in mediile casnice prin dovezi pentru alimentatie si baut, recreere, securitate, iluminat si alfabetizare. De-a lungul capitolului, abordarea consta in luarea in considerare a distributiei obiectelor la diferite tipuri de asezari rurale si a evalua prezenta sau absenta diverselor caracteristici, inclusiv atat structuri cat si cultura materiala portabila. Capitolul subliniaza inegalitatile in accesul la anumite facilitati si diversitatea stilurilor de viata asociate cu comunitati nucleate si locuinte izolate. Autorii acorda importanta „oraselor mici” si asezarilor de pe marginea drumului, unde exista cele mai multe dovezi pentru securitate, iluminat, alfabetizare, scaldat si divertisment. Din dovezile limitate pentru alfabetizare, se pare ca latina nu a inlocuit niciodata pe celtica ca limba principala in mediul rural, iar autorii sustin ca bilingvismul era mai raspandit decat se credea in mod traditional. Reteaua de drumuri a avut o importanta critica pentru diseminarea structurilor romane si a culturii materiale.
Capitolul 4 (“Contextul social al animalelor si exploatarea resurselor salbatice”) investigheaza relatiile om-animale prin cinci cai de ancheta: cresterea animalelor, rolul social al cailor, animalele insotitoare, introducerea de noi specii si exploatarea animalelor salbatice animale. In toate cele cinci sectiuni, Allen noteaza schimbarile care pot fi documentate in ansambluri faunale intre perioada tarzie a epocii de fier si perioadele romane, pe care le raporteaza apoi la evolutii sociale, culturale si economice mai ample din mediul rural. Modificarile marimii bovinelor sau cailor, de exemplu, pot fi legate de utilizarea lor ca animale de pescaj pentru agricultura arabila. Prelucrarea carnii si marcajele de despicare pe oasele bovinelor sunt interpretate ca dovezi pentru macelarii profesionisti din orase. Importul de specii non-native, precum caprioare si pasari exotice, corespunde infiintarii si utilizarii parcurilor, gradinilor, iazurilor de peste si gradinilor formale care au fost valorificate ca o demonstratie a bogatiei si a puterii sociale. In general, dovezile zooarheologice pentru multe specii din mediul rural sunt rare. Autorul respecta limitele a ceea ce se poate spune in lumina partinirilor de recuperare si a dificultatilor de identificare a oaselor animalelor si datarea introducerii diverselor specii in Marea Britanie.
Capitolul 5 („Religie si populatia rurala”) abordeaza modalitatile prin care dovezile arheologice pot contribui la intelegerea religiei noastre in mediul rural, chiar daca multe aspecte ale „experientei religioase” raman necunoscute. Identificarea locatiilor sacre se bazeaza pe trasaturile morfologice ale templelor sau „sfintilor” (un termen care cuprinde toate locurile sacre care nu sunt temple) si pe prezenta anumitor tipuri sau cantitati de cultura materiala asociata in concentratii neobisnuite sau depozite structurate . Dupa o trecere in revista a practicilor religioase din epoca fierului, cea mai mare parte a capitolului este impartita in doua parti principale: primele recenzii dovedesc morfologia si distributia templelor romano-celtice, sfintii, incintele religioase si spatiile sacre pe diferite site-uri ( ferme, vile, asezari nucleate etc.). A doua parte exploreaza ansambluri votive, obiecte religioase si depozite structurate din siturile sacre romano-britanice. Analiza se concentreaza asupra modelarii geografice si a contextului social intr-un cadru cronologic, pentru a lega schimbari precum aparitia unor sfinti specializati cu evolutii socio-politice. Anumite modele si diferente regionale sunt evidente: in nord si in vest, existau putine sancturi sau obiecte religioase, dar depozite mai structurate, in timp ce estul avea un numar mai mare de incinte religioase cu infrumusetare arhitecturala. Capitolul se inchide cu o scurta trecere in revista a crestinismului, care a fost unul dintre numeroase culte din mediul rural tarziu. Analiza se concentreaza asupra modelarii geografice si a contextului social intr-un cadru cronologic, pentru a lega schimbari precum aparitia unor sfinti specializati cu evolutii socio-politice. Anumite modele si diferente regionale sunt evidente: in nord si in vest, existau putine sancturi sau obiecte religioase, dar depozite mai structurate, in timp ce estul avea un numar mai mare de incinte religioase cu infrumusetare arhitecturala. Capitolul se inchide cu o scurta trecere in revista a crestinismului, care a fost unul dintre numeroase culte din mediul rural tarziu. Analiza se concentreaza asupra modelarii geografice si a contextului social intr-un cadru cronologic, pentru a lega schimbari precum aparitia unor sfinti specializati cu evolutii socio-politice. Anumite modele si diferente regionale sunt evidente: in nord si in vest, existau putine sancturi sau obiecte religioase, dar depozite mai structurate, in timp ce estul avea un numar mai mare de incinte religioase cu infrumusetare arhitecturala. Capitolul se inchide cu o scurta trecere in revista a crestinismului, care a fost unul dintre numeroase culte din mediul rural tarziu. in timp ce estul avea un numar mai mare de incinte religioase cu infrumusetare arhitecturala. Capitolul se inchide cu o scurta trecere in revista a crestinismului, care a fost unul dintre numeroase culte din mediul rural tarziu. in timp ce estul avea un numar mai mare de incinte religioase cu infrumusetare arhitecturala. Capitolul se inchide cu o scurta trecere in revista a crestinismului, care a fost unul dintre numeroase culte din mediul rural tarziu.
Intr-o analiza impresionanta a 15.579 de inmormantari rurale din 1160 de situri, capitolul 6 („Moartea in tara: practici de inmormantare rurala”) trece in revista aspectele vizibile arheologic ale practicii funerare: tratamentul corpului; rituri non-normative; furnizarea de mobilier si containere grave in parametrii regionali si cronologici. Discutiile despre practicile de inmormantare ale minoritatilor (adica decapitarea, inmormantarile predispuse si flexibile) sunt deosebit de interesante, avand in vedere presupunerile comune despre ingroparile „deviante” din Marea Britanie. Desi astfel de practici au modele de distributie similare in Anglia centrala, exista variatii identificabile: inmormantarile decapitate erau in cea mai mare parte romane tarziu si se gaseau in cimitire, in timp ce inmormantarile predispuse au avut o durata temporala mai lunga si au aparut si in afara contextelor formale ale cimitirului. Marfurile de mormant nu erau la fel de frecvente in Marea Britanie ca in Italia: aproximativ doua treimi din inmormantarile din studiu nu erau echipate cu marfuri grave si a existat un declin general intre perioadele romane timpurii si tarzii, cand procentul de morminte cu asamblari declansate. Discutia despre ramasitele de plante si animale in inmormantari – fie ca erau oferte, combustibil pentru o pora de cremare sau ramasitele unei mese rituale – este unul dintre cele mai inovatoare aspecte ale acestui volum. Studiile „de specialitate” sunt adesea gasite doar ca apendice, mai degraba decat considerate alaturi de aspecte mai vizibile ale practicii funerare, iar acest capitol ilustreaza avantajele integrarii acestor date in sinteze mai largi.
porno cu trans
filme porno gay bear
turkish porno
filme porno nelly kent
xxn porno
film porno cu romani
porno c
peyton list porno
negrese porno
porno academie
texte porno
porno reale
porno video ingyen
filme porno cu mame grase
dp porno
porno românești
mature amateur porno
porno cu femei grase
jocuri porno pc
filme porno 3d
aproximativ doua treimi din inmormantarile din studiu nu au fost echipate cu bunuri grave si a existat o scadere generala intre perioadele romane timpurii si tarzii, cand procentul de morminte cu ansambluri a scazut. Discutia despre ramasitele de plante si animale in inmormantari – fie ca erau oferte, combustibil pentru o pora de cremare sau ramasitele unei mese rituale – este unul dintre cele mai inovatoare aspecte ale acestui volum. Studiile „de specialitate” sunt adesea gasite doar ca apendice, mai degraba decat considerate alaturi de aspecte mai vizibile ale practicii funerare, iar acest capitol ilustreaza avantajele integrarii acestor date in sinteze mai largi. aproximativ doua treimi din inmormantarile din studiu nu au fost echipate cu bunuri grave si a existat o scadere generala intre perioadele romane timpurii si tarzii, cand procentul de morminte cu ansambluri a scazut. Discutia despre ramasitele de plante si animale in inmormantari – fie ca erau oferte, combustibil pentru o pora de cremare sau ramasitele unei mese rituale – este unul dintre cele mai inovatoare aspecte ale acestui volum. Studiile „de specialitate” sunt adesea gasite doar ca apendice, mai degraba decat considerate alaturi de aspecte mai vizibile ale practicii funerare, iar acest capitol ilustreaza avantajele integrarii acestor date in sinteze mai largi. Discutia despre ramasitele de plante si animale in inmormantari – fie ca erau oferte, combustibil pentru o pora de cremare sau ramasitele unei mese rituale – este unul dintre cele mai inovatoare aspecte ale acestui volum. Studiile „de specialitate” sunt adesea gasite doar ca apendice, mai degraba decat considerate alaturi de aspecte mai vizibile ale practicii funerare, iar acest capitol ilustreaza avantajele integrarii acestor date in sinteze mai largi. Discutia despre ramasitele de plante si animale in inmormantari – fie ca erau oferte, combustibil pentru o pora de cremare sau ramasitele unei mese rituale – este unul dintre cele mai inovatoare aspecte ale acestui volum. Studiile „de specialitate” sunt adesea gasite doar ca apendice, mai degraba decat considerate alaturi de aspecte mai vizibile ale practicii funerare, iar acest capitol ilustreaza avantajele integrarii acestor date in sinteze mai largi.
Autorii recunosc probleme cu setul de date: rezolutia cronologica este destul de grosiera, deoarece doar 13% din inmormantari au date radiocarbonice, iar putinele obiecte care pot fi date sunt folosite pentru a dat grupuri de inmormantare intregi. O alta problema se refera la strategiile de excavare si recuperare: inmormantarile au fost inregistrate la doar 33% din siturile vilei, unde sapaturile tind sa se concentreze asupra cladirilor principale, mai degraba decat asupra proprietatilor asociate unde au fost cel mai probabil sa fie situate inmormantari izolate si cimitirele formale. Nici o incercare de a cuantifica bunurile grave sau de a analiza pozitiile acestora nu a fost facuta din cauza diferentelor dintre practicile de inregistrare inter-site, ceea ce pare o oportunitate ratata de a dezvolta in continuare discutia despre atitudinile culturale fata de morti. In ciuda acestor probleme, apare o naratiune a schimbarilor treptate: din „invizibilul” traditional rituri funerare catre depuneri formale in zone de inmormantare definite sau cimitire care devin mai mari in timp si spre inhumare in loc de cremare. O astfel de naratiune permite totusi un grad de variatie si eterogenitate in diferite regiuni si peisaje.
Trecand de la inmormantari la resturile scheletice umane, Rohnbogner din Capitolul 7 („Populatia rurala”) prezinta o analiza paleopatologica a traumelor si bolilor. Pentru a determina modul in care viata rurala a afectat bunastarea celor care au trait si au lucrat in mediul rural, autorul exploreaza dovezi pentru patologie, degradare articulara, varsta la moarte, distributia sexului, cazuri raportate de hipoplazie smalt si tuberculoza. Cititorul care nu este familiarizat cu paleopatologia va aprecia imaginea de ansamblu a diferitelor boli, deficiente si degenerare care pot fi observate pe schelet (pp. 284-287). Rohnbogner a limitat setul de date initial (din 5043 inmormantari de inhumare de la 135 de site-uri) la inmormantari care au fost inregistrate dupa 1995 in cele mai mari trei regiuni (Centura Centrala, Sud si Est), pentru un total de 2717 inmormantari de pe 102 site-uri.
Atentia la relatia dintre contextul inmormantarii si paleopatologie a ajutat la elucidarea unei serii de tendinte interesante. De exemplu, persoanele decapitate din zona Centurii Centrale au avut rate mai mari de traumatisme scheletice, hipoplazie smaltului si carii, ceea ce poate sugera statutul social mai scazut al acestor indivizi. Dovezile osteologice pentru malarie si niveluri mai ridicate de orbitala de cribra in regiunea de Sud pot reflecta migratia persoanelor adulte nascute in afara Marii Britanii. Raspandirea infectiilor precum tuberculoza a fost mai raspandita decat se astepta, mai ales in sud. In general, frecventa crescuta si varietatea leziunilor patologice sugereaza ca, in comparatie cu populatiile din epoca fierului, sanatatea a scazut in mediul rural al Marii Britanii Romane. Mai surprinzator, Rohnbogner a descoperit ca populatiile din cele trei regiuni de studiu aveau rate mai mari de infectii, boli metabolice si degenerare comuna decat populatiile urbane contemporane de la Lankhills si Winchester. Prin analiza stresului bio-cultural, a schimbarilor in alimentatie si a ratelor de infectie, Rohnbogner concluzioneaza ca traiul in tara este posibil sa nu fi dus la un nivel de sanatate mai bun decat trairea in orase, cel putin in regiunile Sudului, Estului si Centurii Centrale. .
Acest volum este bine ilustrat cu 246 de imagini si 35 de tabele si este aproape in intregime lipsit de erori. Acolo unde cartea este cea mai puternica este in capacitatea colectiva a autorilor de a scoate tiparele regionale si cronologice din cantitati vaste de date si de a prezenta o analiza nuantata a modului in care viata in mediul rural s-a schimbat de-a lungul a patru sute de ani. In perioada romana, viata rurala a fost eterogena, cu diferente majore si diviziuni culturale intre regiunile Nord / Vest si Sud / Est. Diversitatea regionala s-a rupt treptat si au existat niveluri din ce in ce mai mari de „conformitate culturala larga, asa cum sunt exprimate de mediul construit, cultura materiala, comportamentul religios si practica de inmormantare, desi cu o individualitate considerabila” (p. 351).
Aceasta carte stabileste un nou standard pentru integrarea datelor de mediu si osteologice in studiul ruralului roman. Capitolele 6 si 7 sunt, in opinia acestui recenzor, contributiile cele mai importante ale volumului, nu numai pentru ca situeaza oamenii din mediul rural in fruntea anchetei, ci pentru ca articuleaza o noua modalitate de sintetizare a datelor care vor fi de nepretuit pentru alte zone ale lumii antice.
Autori si titluri
Capitolul 1: Introducere (Michael Fulford)
Capitolul 2: Aspectul personal in tara Marii Britanii (Tom Brindle)
Capitolul 3: Stilul de viata si mediul social (Alexander Smith, cu Tom Brindle, Michael Fulford si Lisa Lodwick)
Capitolul 4: Contextul social al animalelor si exploatarea resurselor salbatice (Martyn Allen)
Capitolul 5: Religia si populatia rurala (Alexander Smith cu Martyn Allen, Tom Brindle si Lisa Lodwick)
Capitolul 6: Moartea in tara: Practici de inhumare rurala (Alexander Smith cu Martyn Allen si Lisa Lodwick)
Capitolul 7: Populatia rurala (Anna Rohnbogner)
Capitolul 8: Concluzii (Alexander Smith si Michael Fulford) Note:
1. Datele din proiect sunt disponibile online: „Asezamantul rural din Marea Britanie: o resursa online la Serviciul de date de arheologie ADS.
