Nemultumit ca o cladire “moarta” va trona in centrul „regenerat” cu milioane de euro, Dan Sipoteanu are alta idee radicala si imposibila. Din pacate pentru el, imobilul poate fi cel mult scos la vanzare, in contul unor eventuale datorii, dar nici alesii nu-l vor, neputand sa-l renoveze.

Pentru campulungenii care nu sunt inca la curent cu zonele din Campulung, unde vor fi intreprinse lucrari in cadrul Proiectului „Kretzulescu”, precizam ca Hotelul Regal nu face parte din programul de reabilitare si ca interventiile de imbunatatire a aspectului municipiului se vor opri in capatul Bulevardului „Pardon”, dinspre fosta Librarie „Mihail Sadoveanu”. Din pacate, ruina vechiului hotel va continua sa etaleze acelasi aspect deplorabil, cum intri in „centrul istoric”, si dupa procesul de „regenerare urbana”, in care a intrat localitatea noastra, de la inceputul lunii aprilie. Probabil ca numai timpul ori vreun cataclism il va „rezolva”, caci nici Primaria nu pare dornica sa preia partea din imobil care apartine mostenitorilor fostului proprietar, si nici acestia nu par siguri ca vor sa-l vanda.

La ultima sedinta de Consiliu Local, primarul Calin Andrei a facut publice cateva informatii noi, legate de relatia cu proprietarii etajului, al caror comportament oscileaza intre plangeri la DNA, oferte de vanzare si adrese, in care ameninta cu initierea unui nou proces impotriva autoritatilor locale, de data aceasta, pentru terenul de sub impresionanta cladire. Iar pana cand ei se hotarasc ce vor in realitate, conducerea Campulungului s-a limitat la amenzi aplicate proprietarilor indiferenti la pericolul care ii pandeste pe trecatori si la a „infasura” trotuarul, la rastimpuri, cu o banda de avertizare.

Mostenitorii ba vor sa-si vanda etajul Primariei, ba ameninta cu un nou proces, de data asta, pentru pamant

Posibilitatea ca o bucata de zidarie desprinsa de pe fatada sa loveasca tartacuta nepasatorului, care trece pe sub balcoanele fragile, nu poate fi comparata cu probabilitatea prabusirii drobului de sare in capul copilului, din istorioara lui Creanga. In cazul nostru, riscul este cat se poate de prezent si numai divinitatea l-a ferit de o fatalitate pe vreun pieton aflat in zona in momentul caderii unor fragmente de tencuiala, mai ales dupa o ploaie zdravana. Martor al unor scene similare, consilierul Dan Sipoteanu a intrebat, de mai multe ori, conducerea Primariei, si in plenul sedintelor, si in cadrul unor discutii particulare, ce are de gand sa faca in privinta hotelului.

Si nu neaparat din considerente estetice, cat, mai ales, din motive de siguranta a trecatorilor si a detinatorilor de afaceri in spatiile de la parter. Ultima data, peremistul a vorbit cu secretarul Nicolae Ghinea, iar concluzia trasa de Sipoteanu, in varianta sa, nesustinuta, insa, de cel de-al doilea om in ierarhia Primariei, suna astfel: „Un arhitect de la Bucuresti mi-a sugerat ca am putea sa-l facem monument istoric, iar daca, intr-un anumit termen, oamenii nu se tin de promisiunile pe care le fac de 23 de ani, sa-l confiscam. Domnul Ghinea spune ca l-am putea confisca si acum, la ce datorii au fata de Primarie.” „Nu sunt mari.”, a contrazis Calin Andrei informatia lui Nicolae Ghinea, preluata de Dan Sipoteanu. Iar secretarul, al carui nume a fost invocat de consilier, a rectificat ceea ce a transmis acesta: „Fata de datorii, poti sa deschizi procedura de scoatere la vanzare, dar nu sa i-l confisti. Confiscarea inseamna un fel de nationalizare.

Or, la ora actuala, nimeni nu poate nationaliza.” Pentru ca membrii Consiliului Local sa inteleaga care este situatia actuala a cladirii si ce-i asteapta de acum inainte, fiindca nu pot fi exonerati de raspundere, in cazul in care se va intampla o nenorocire, Calin Andrei le-a povestit cum s-au sucit mostenitorii la 180 de grade, dupa ce au comunicat, printr-o persoana mandatata sa-i reprezinte, ca vor sa vanda Primariei etajul. „Acum ceva timp, ni s-a facut plangere penala la DNA, dar s-a rezolvat, s-a inchis. Acum cateva zile (n.r. la sfarsitul lunii martie), am primit un telefon din partea unui imputernicit al dansilor, ca vor sa vanda. Nu suntem noi interesati sa cumparam? Atunci, am spus: “Trimiteti oficial aceasta propunere, semnata de toate partile, pentru ca dumneavoastra sunteti patru sau chiar cinci urmasi.” Iar documentul trebuie semnat de fiecare in parte sau de imputernicitii lor, fiindca unii sunt in strainatate. Eu am intrebat: „V-ati pus de acord?” „Da.”

„Bun, trimiteti propunerea!” La cateva zile, am primit un alt document, potrivit caruia ar dori sa se faca redeschiderea procesului, deoarece nu se stie foarte bine care este situatia terenului de sub hotel.”, sunt ultimele noutati transmise de primar.  E si acolo un fel de mausoleu, a incercat Dan Sipoteanu o comparatie cu revendicarea facuta de Primaria Valea Mare Pravat in zona Mausoleului Mateias, tentata sa puna mana pe parcare, pentru a colecta banii de la comerciantii, care s-ar inmulti, dupa amenajarea ei.

Chiar daca proprietarii ar vrea sa i-l vanda, pe Calin Andrei nu-l incanta ideea de a cumpara hotelul

In timp ce primarul se plangea ca nu le mai intelege pe aceste parti, Sipoteanu si-a sustinut cu tarie propunerea de la inceput: „Tocmai de aceea le confiscam cladirea! Se reabiliteaza orasul acesta si noi ii lasam sa-si bata joc de noi?! Pana se mai scarpina dansii invers, noi le-o luam si, dupa aceea, ne cauta ei pe noi. Nu-i asa?”. In loc de raspunsul afirmativ asteptat de Dan Sipoteanu de la Nicolae Ghinea, acesta i-a retezat tot entuziasmul. „Nu se poate, domnule.”, a replicat secretarul Primariei. „De ce sa nu se poata? Se poate orice in tara asta!”, i-a replicat celalalt.  In opinia primarului, cladirea poate fi introdusa pe lista de monumente si, atunci, apare chestiunea de drept de preemtiune al Primariei Campulung, in eventualitatea unei propuneri de vanzare din partea proprietarilor.

Numai ca Andrei n-a primit nicio adresa oficiala de la acestia. Si chiar daca s-ar ivi, primarul nu este deloc incantat sa cumpere ruina, a carei renovare ar secatui, probabil, cateva bugete. „Nu e foarte important sa ajunga aceasta cladire la administratia locala. E foarte important sa ajunga la cineva care s-o puna in valoare. Trebuie sa cuantifice cei care doresc sa valorifice acea cladire cat trebuie sa bage in ea cineva, ca s-o repuna in valoare.”, a afirmat, elegant, acesta. Dar, in ciuda prudentei cu care si-a ales cuvintele, tot s-a inteles ca nu vrea sa cumpere cealalta jumatate a imobilului. „Aici nu este nicio rautate din partea nimanui, banuiesc ca nici a dumnealor.

Dar, daca se mai darama mult, nu mai au ce renova.”, a incheiat Dan Sipoteanu. O alta informatie furnizata in timpul dialogului pe tema hotelului este legata de continuarea actualului proiect de modernizare a Parcului Kretzulescu si a centrului istoric, cu un altul, prin care sa se reabiliteze Piata Juramantului, Piata Centrala si intreaga zona pana la Manastirea „Negru Voda”. Dar probabil ca despre acesta vom relata pe larg peste 11 ani: doi, cat dureaza actualul, plus noua, cat i-a luat lui Calin Andrei pana a reusit sa treaca de la schitele pe hartie la lucrarile din teren.