[fusion_builder_container 100_percent = “nu” ehun_percent_height = “nu” ehun_percent_height_scroll = “nu” ehun_percent_height_center_content = “da” egal_height_columns = “nu” menu_anchor = “” hide_on_mobile = “mic-vizibilitate, vizibilitate mica,” vizibilitate medie, “vizibilitate medie id = “” background_color = “” background_image = “” background_position = “center center” background_repeat = “no-repet” fade = “nu” background_parallax = “none” enable_mobile = “no” parallax_speed = “0.3” video_mp4 = “” video_webm = “” Video_ogv = “” video_url = “” video_aspect_ratio = “16:9 “video_loop =” da “video_mute =” da “video_preview_image =” “border_size =” “border_color =” “border_style =” solid “margin_top =” “margin_bottom =” “padding_top =” “padding_right =” “padding_bottom =” “padding_bottom =” “padding = “”] [Fusion_builder_row] [fusion_builder_column type = “1_1 ″ layout =” 1_1 ″ spaacing = “” center_content = “nu” link = “” target = “_ self” min_height = “” hide_on_mobile = “small-visible, medium- vizibilitate, vizibilitate mare “class =” “id =” “background_color =” “background_image =” “background_position =” stanga sus “background_repeat =” no-repet “hover_type =” none “border_size =” 0 “″ border_color =” “border_style = “Solid” border_position = “all” padding = “” dimension_margin = “” animation_type = “” animation_direction = “stanga” animation_speed = “0.3 ″ animation_offset =” “last =” nu “] [fusion_text]large-visible “class =” “id =” “background_color =” “background_image =” “background_position =” stanga sus “background_repeat =” nu-repet “hover_type =” none “border_size =” 0 “border_color =” “border_style =” solid “border_position =” all “padding =” “dimension_margin =” “animation_type =” “animation_direction =” left “animation_speed =” 0.3 ″ animation_offset = “” last = “nu”] [fusion_text]large-visible “class =” “id =” “background_color =” “background_image =” “background_position =” stanga sus “background_repeat =” nu-repet “hover_type =” none “border_size =” 0 “border_color =” “border_style =” solid “border_position =” all “padding =” “dimension_margin =” “animation_type =” “animation_direction =” left “animation_speed =” 0.3 ″ animation_offset = “” last = “nu”] [fusion_text]

[/ Fusion_text] [fusion_text]

Este posibil ca Robert Mueller sa traiasca regretand ca l-a acuzat pe Roger Stone.

Piatra este operatorul politic republican de multa vreme, care a facut titluri in ianuarie, cand a fost scos din casa de catre o echipa de agenti FBI impodobiti cu echipament tactic si purtand pusti M4. Expunerea ostentativa a fortei parea facuta pentru televiziune. Si ca noroc – sau mai probabil, scurgeri – ar fi avut-o, CNN tocmai s-ar fi aflat la indemana cu camere de luat vederi gata sa filmeze incursiunea militara a lui Mueller la arestarea lui Stone, un tanar de 66 de ani, acuzat de crime pur non-violente care deja a indicat ca este pregatit si dispus sa se transforme.

Presupusa crima care i-a adus lui Stone acest tratament extrem este depusa sub juramantul Comitetului de Informatii al Casei in timpul anchetei sale cu privire la presupusa ingerinta electorala rusa. Si rechizitoriul lui Stone si publicitatea generatoare de arestare au urmat modus operandi Mueller stabilit ca avocat special. La fel ca acuzatiile sale anterioare, au fost generate o multime de titluri care sugereaza ca nu exista ceva in naratiunea rusa de coluziune, chiar daca rechizitoriul lui Mueller nu continea absolut nimic care sa coroboreze o astfel de credinta.

Minciunile pe care Mueller le spune lui Stone erau despre chestiuni complet auxiliare care, chiar daca este vinovat ca fiind acuzat, nu au nicio influenta daca rusii si WikiLeaks s-au angajat in spionaj in numele lui Trump si, daca au facut-o, daca cineva din campania Trump a ajutat sau a avut prestiinta.

Array

Important de spus , Stone nu a fost acuzat de minti cand a negat ca „stia in prealabil despre si a prezis hackingul. . . E-mailul [presedintele campaniei Hillary Clinton, John] Podesta ”sau ca ar fi avut vreun contact cu fondatorul WikiLeaks, Julian Assange.

Asadar, acuzatiile de Mueller in schimbare impotriva lui Stone nu fac nimic pentru a confirma ca Rusia a conspirat cu WikiLeaks pentru a-l pune pe Trump in Casa Alba. Dar acest lucru nu a impiedicat mass-media corporatista de stanga sa foloseasca arestarea lui Stone ca scuza pentru a petrece cateva saptamani in care povestile arunca naratiunea in mintea publicului cu titluri subtile precum „Conexiunea WikiLeaks-Rusia”.

Intr-adevar, povestile care se repeta, dar nu subliniau in niciun caz naratiunea conspirationala WikiLeaks-Rusia au inceput sa apara cu trei luni inainte de rechizitoriu, cand ancheta lui Mueller despre Stone a ajuns cumva la Washington Post .

De asemenea, Roger Stone este unul dintre putinele persoane publice care au exprimat in mod repetat scepticismul ca Rusia si WikiLeaks au conspirat pentru a-l face pe Donald Trump presedinte. Este corect sa spunem ca indoirea provenientei rusesti, atat de raspandita atributiilor lansate de campaniile WikiLeaks din 2016 a devenit o parte a marcii lui Stone pana cand s-a regasit in traversele lui Mueller.

Scurgerea initiala a presei ca a fost cercetat si rechizitoriul sau ulterior, in mod firesc, a avut ca efect concentrarea declaratiilor publice ale lui Stone pe presupusele minciuni auxiliare pe care le-a spus Congresului. Cei s-ar putea termina debarcandu-l pe timp important de inchisoare. Dar atentia sa fortata asupra acestor chestiuni l-a tinut departe de intrebarea centrala daca WikiLeaks a petrecut alegerile prezidentiale din 2016 ajutand informatiile rusesti sa-l puna pe Trump in Casa Alba.

De fapt, din 21 februarie, lui Stone i s-a interzis sa discute public orice aspect al cazului sau. Iar comanda de gag nu se aplica numai Pietrei; aceasta se extinde la purtatorii de cuvant, membrii familiei sale si chiar cei care isi ofera voluntar timpul in numele sau. Asadar, in afara de a oferi presei posibilitatea de a consolida naratiunea conspirationala Rusia-WikiLeaks, fara a o justifica, Mueller a reusit, de asemenea, prin proiectare sau nu, sa inabuse complet una dintre singurele voci care o contesta dintr-o platforma suficient de ridicata pentru a se face singur auzit deasupra multimii.

Dar, in mod neasteptat, se dovedeste ca Mueller i-a oferit lui Stone mijloacele de a lansa un atac mai eficient asupra naratiunii conspiratiei WikiLeaks-rus decat ar fi fost posibil daca nu ar fi implicat legal Stone in aceasta problema.

Mandatele de cautare emise in cazul lui Stone si in alte cazuri conexe au fost preconizate pe Mueller avand dovezi ca rusii au piratat serverele DNC si apoi au dat prada lui WikiLeaks. Asadar, luna trecuta, avocatii lui Stone au depus o motiune care a contestat aceasta premisa si au solicitat sa vada singura proba directa care exista: raportul scris de CrowdStrike dupa examinarea serverului DNC.

Conexiunea CrowdStrike

Daca nu stiti ce este CrowdStrike, nu stiti poate cel mai important jucator din naratiunea de spionaj rus-Wikileaks. CrowdStrike este firma de tehnologie pe care a angajat-o Comitetul National Democrat, care, dupa ce a aflat ca serverele lor au fost incalcate. Trebuie sa credem ca meseria lui CrowdStrike a fost de a face fata cu incalcarea. Insa relatarea companiei cu privire la actiunile pe care le-a intreprins are atat de putin sens, incat functionarii companiei fie trebuie sa minta, fie sunt prea incompetenti pentru a avea incredere.

Conform unui profil de piesa al fondatorului si directorului tehnologic Dmitri Alperovitch din Vanity Fair , firma a fost contactata cu privire la o posibila incalcare a serverelor DNC la 4 mai 2016 si, chiar a doua zi, software-ul instalat CrowdStrike a dezvoltat numit Falcon este conceput pentru a detecta intrusi. Pe care:

[I] n primele dimineti ale zilei de 6 mai, Alperovitch a primit un apel care indica faptul ca „ Falcon” s-a terminat ”, a spus e-mailul, in termen de zece secunde de la instalarea pe DNC: Rusia se afla in retea.”

Cu toate acestea, potrivit povestii Vanity Fair , Alperovitch si presedintele CrowdStrike Shawn Henry au petrecut sase saptamani monitorizand actorii ostili pe care sustin ca au gasit-o in roaming liber pe serverele DNC inainte de a-i expulza in perioada 10-12 iunie.

Aceasta este aceeasi poveste pe care Alperovitch si Henry le-au spus pe 14 iunie 2016, cand au lansat pentru prima data detalii despre presupusul hack rus al DNC in Washington Post . Destul de ciudat, povestea lor despre hackingul rusesc, care s-a soldat cu baza pentru a discredita volumul volumului de informatii negative despre caracterul si competenta lui Hillary Clinton publicate ulterior de WikiLeaks, a aparut exact la doua zile dupa ce Julian Assange anunta ca WikiLeaks va publica in curand campania Clinton e – mailuri.

Si, dupa cum a observat cercetatorul Stephen McIntyre, acum, dupa ce au fost publicate, stim ceva despre e-mailurile DNC, ulterior, WikiLeaks a lansat ca nu stiam cand oficialii CrowdStrike si-au spus prima data povestea:

In arhiva Wikileaks au existat nu mai putin de 14.409 de e-mailuri care dateaza dupa instalarea Crowdstrike a software-ului sau de securitate. De fapt, mai multe e-mailuri au fost hackate dupa descoperirea lui Crowdstrike din 6 mai decat inainte. Orice ar fi fost intreprinse de Crowdstrike pe 6 mai, nu au facut nimic pentru a impiedica exfiltrarea e-mailurilor din DNC.

Se pare ca trebuie sa credem ca CrowdStrike sedea in jur si nu a facut nimic in timp ce ii priveau pe rusi sa fure majoritatea e-mailurilor pe care ar fi transmis-o la WikiLeaks.

In timp ce McIntyre continua sa observe, acest lucru face ca firma sa arate foarte mult ca tipul imbracat ca un paznic de securitate din vechea reclama care, atunci cand banca este jefuita, informeaza angajatii inspaimantati: „Nu sunt un agent de securitate, sunt monitor de securitate. Notific oamenii doar daca exista un jaf. . . E un jaf ”.

Mai mult decat atat, motivele CrowdStrike pentru a stabili presupusul hack DNC asupra rusilor le submineaza si mai mult credibilitatea. Dupa cum a aratat Scott Ritter intr-o expunere exhaustiva asupra cresterii „umbrite” a fondatorului CrowdStrike, Dmitri Alperovitch, la faima, avere si putere in lumea cibernetica, CrowdStrike blameaza presupusul hacker DNC al rusilor, deoarece rusii au folosit acelasi lucru malware pe care sustin ca le-au gasit pe serverele DNC. Dar acest malware este cunoscut, de asemenea, ca a fost folosit de actori neafiliati cu informatia rusa. Asadar, chiar si fara a vedea raportul lui CrowdStrike, logica din spatele sustinerii potrivit careia rusii se aflau in spatele presupusului furt de fisiere DNC (in timp ce urmareau si nu faceau nimic) nu are valoare.

Stim de multa vreme ca FBI nu a examinat niciodata serverele DNC in sine, ci, in schimb, a acceptat doar concluziile CrowdStrike. Acest lucru ar fi destul de rau, chiar daca povestea firmei ar avea sens si metoda lor de atribuire nu ar fi complet enervanta. Dar, datorita miscarii lui Roger Stone de a vedea de fapt raportul lui CrowdStrike, stim acum ca este mult mai rau decat ne-am fi putut imagina.

Ca raspuns, guvernul a recunoscut ca nu numai ca nu a reusit sa faca o examinare independenta pe serverele DNC, dar si oficialii nu au obtinut o copie completa a raportului final al CrowdStrike. CrowdStrike si DNC au permis doar Ministerului Justitiei si FBI sa vada o copie de proiect redactata .

Credinta

orba a anchetatorilor expusi, dar papagalizarea necritica a guvernului din concluziile CrowdStrike este si mai grava. Alperovitch, desi rus de nastere, este un membru al Consiliului virulent anti-rus al Atlanticului. Asadar, oricine isi accepta cuvantul potrivit caruia Rusia este vinovata de ceea ce a fost mentionat in mod repetat ca act de razboi, fara nici o examinare independenta a dovezilor sale sau chiar o privire asupra concluziilor sale finale nereactionate este fie o rapa, fie un prost.

Iar celalalt executiv CrowdStrike, implicat puternic in investigarea presupusului hacker DNC, presedintele si CSO Shawn Henry, a fost seful cibersecuritatii FBI inainte de a intra si a intra in firma. Si dupa tot ce am vazut in ultimii trei ani, poate nu veti fi surprinsi sa aflati ca a fost promovat de nimeni altul decat Robert Mueller.

Imaginati-va ca un sot raporteaza ca sotia sa a fost ucisa, dar refuza sa lase autoritatile sa-si examineze cadavrul si, in schimb, depune un raport de autopsie al unui investigator privat pe care l-a comandat, care a lucrat pentru unul dintre ofiterii care au condus ancheta si ca raportul a fost doar la fel se intampla sa acuzi pe cineva cu care privirea privata are un topor de macinat. Asta s-a intamplat cu diversele investigatii ale guvernului cu privire la presupusa hacking rusa a DNC.

Insa acum, datorita rechizitoriului lui Stone al lui Stone, aflam ca sotul nu a dat niciodata autoritatilor raportul final pe care l-a comandat, ci, in schimb, le-a lasat sa vada doar o versiune redactata. Daca un departament de politie locala s-ar comporta in acest fel, ar fi ultraj insotit de o mare scepticism in ceea ce priveste concluziile raportului pentru care sotul a platit acuzand pe cineva autorul sau, la fel se intampla sa deteste cea mai grava crima posibila.

Cu toate acestea, cumva, republicanii din Congres nu au aratat aproape niciun scepticism cu privire la presupusa hacking rusa a DNC. Poate ca aceasta ultima revelatie ca CrowdStrike nici macar nu a preluat un proiect complet si final al raportului lor va determina in cele din urma unitatea GOP din Washington sa puna intrebari pe care ar fi trebuit sa le puna tot timpul.

Dar poate nu. Chiar inainte de inaugurarea lui Trump, liderul minoritatii senatului, Chuck Schumer (DN.Y.), a avertizat ca contestarea afirmatiilor nefondate ale comunitatii de informatii cu privire la ingerinta alegerilor ruse a fost „intr-adevar mut”, deoarece:

Permiteti-mi sa va spun: va ocupati de comunitatea de informatii – au sase cai de duminica pentru a va intoarce la voi.

Pur si simplu nu exista nicio modalitate de a intelege observatia lui Schumer decat ca o admitere a faptului ca comunitatea noastra de informatii ii santajeaza in mod regulat pe legiuitorii nostri sa faca propunerile. Schumer, desigur, ar sti. Si, daca ar fi cinstit, ar explica multe despre acceptarea pasiva a institutiei de la Washington a notiunii ca Rusia si WikiLeaks, cu sau fara cunostintele sale anterioare, au conspirat pentru a-l pune pe Trump in Casa Alba, in ciuda faptului ca nu ni s-a dat niciun motiv orice ar crede ca este adevarat si numeroasele motive bune pe care le avem trebuie sa credem ca nu.

Credit foto: Chip Somodevilla / Getty Images

[/ Fusion_text] [/ fusion_builder_column] [/ fusion_builder_row] [/ fusion_builder_container]

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR