Pana la 1 iunie, Administratia SUA pentru Securitate a Transporturilor (TSA) va fi eliminat un total de 250 de scanere de retrodifuzare pe tot corpul de pe aeroporturile din SUA – masini care au fost criticate pentru ca au generat imagini de pasageri prea detaliate din raze X cu doze mici.

TSA inlocuieste acele masini cu cele care utilizeaza tehnologia cu unde milimetrice, care genereaza imagini care protejeaza mai bine intimitatea pasagerilor si se bazeaza pe unde radio pentru a verifica armele si explozivii.

Miscarea TSA este inca un alt exemplu al modului in care guvernele din intreaga lume lupta pentru a oferi o securitate eficienta, asigurand in acelasi timp confidentialitatea pasagerilor si cozi eficiente. Ca atare, aeroporturile din SUA testeaza noi masuri de securitate – inclusiv recunoasterea faciala si scanere de iris – pentru a atinge acest echilibru dificil.

Includere gestionata

In prezent, la punctele de control de pe aeroporturile Indianapolis si Tampa din Indiana si, respectiv, Florida, TSA testeaza un sistem numit „incluziune gestionata”, in care oficialii inspecteaza cozile, uneori cu caini cu miros exploziv, si selecteaza pasagerii pentru a se deplasa in securitate accelerata benzi.

Procesul – cunoscut si sub numele de detectare a comportamentului – implica fiecare pasager care are o conversatie cu un ofiter, care pune intrebari in timp ce cauta semne de frica. Pasagerii care actioneaza cu suspiciune pot fi supusi unor masuri de screening secundare, cum ar fi tampoane mai invazive. Un experiment similar a avut loc timp de 60 de zile pe aeroportul Logan din Boston in 2011. Nu se stie daca acest sistem va fi implementat pe alte aeroporturi la nivel national.

Ca dezavantaj, unii critici, cum ar fi autorul si consultantul in securitate Bruce Schneier, au spus ca ofiterii care practica detectarea comportamentului sunt predispusi la profilarea rasiala si etnica sau la identificarea nejustificata a indivizilor pe baza stereotipurilor. O astfel de profilare s-a intamplat frecvent pe aeroporturile europene, potrivit unui studiu realizat in 2012 de consortiul Modelarea comportamentala a securitatii in aeroporturi.

PreCheck

Din octombrie 2011, TSA testeaza PreCheck, un program in care pasagerii se inscriu voluntar pentru verificari de fond in schimbul accesului la benzi mai rapide la punctele de control. Extins anul trecut la 35 de aeroporturi importante din SUA, inclusiv cel mai recent San Francisco International si Baltimore Washington, serviciul este deschis membrilor programelor de loialitate de elita pentru Delta, United, American, US Airways si Alaska – singurele cinci companii aeriene care participa in prezent. PreCheck este gratuit pentru persoanele care circula frecvent, dar este posibil ca alti calatori sa fie nevoiti sa plateasca o taxa de aplicare pentru a aplica prin programele de incredere ale SUA pentru Vama si Protectia Frontierelor, cum ar fi Global Entry.

Criticii PreCheck spun ca erorile tehnice, cum ar fi inconsistentele minore in modul in care informatiile pasagerilor sunt prezentate in diferite baze de date, impiedica adesea functionarea eficienta a sistemului, ducand la intarzieri ale pasagerilor. De exemplu, daca o inregistrare pe hartie are o initiala de mijloc a pasagerului, dar computerul are numele de mijloc complet al pasagerului, este posibil ca sistemul sa nu reuseasca sa faca o potrivire adecvata. TSA contesta faptul ca rezolva problemele din sistem.

Punctul de control al viitorului

In 2011, Asociatia Internationala a Transportului Aerian a propus o colectie de imbunatatiri ale securitatii aeroporturilor pe care a numit-o „punctul de control al viitorului”. Pasagerii verificati prin verificari de fond ar avea un identificator biometric, cum ar fi amprenta digitala sau modelul irisului, in pasaport sau in alt document de calatorie. La sosirea la un aeroport, un calator va fi directionat catre una dintre cele trei benzi – Calator cunoscut, Securitate normala sau imbunatatita – conform identificatorului lor biometric. Unii calatori ar primi niveluri intensive de verificari, cum ar fi pat-down-uri practice, in timp ce altii ar accelera.

La un centru de testare de pe aeroportul Love Field din Dallas, multe dintre ideile IATA sunt experimentate intr-un punct de control prototip, potrivit USA Today. Unul dintre punctele culminante este utilizarea camerelor de securitate de generatia urmatoare, cu obiective suficient de clare pentru a vedea fetele pasagerilor de departe, cu detalii mult mai clare si mai usor de recunoscut decat camerele actuale din majoritatea aeroporturilor din SUA si care le pot transmite imagini de definitie la dispozitive portabile purtate de gardieni care patruleaza pe aeroport. In prezent, gardienii folosesc in majoritate camere mai putin sofisticate care difuzeaza doar catre monitoare in locatii fixe. Oficialii de la Love Field spera sa implementeze punctele de control imbunatatite in urmatorii trei ani.

Din pacate, noile sisteme sunt scumpe. Bugetul anual al TSA este de 8 miliarde de dolari pe an, o suma pe care unii oameni o considera disproportionata fata de amenintarea relativa pe care o prezinta terorismul.

Sean O’Neill este cronicar de tehnologie de calatorie pentru BBC Travel