Limbi: De ce trebuie sa salvam limbile pe moarte

Sute de limbi noastre se clatina in pragul disparitiei si, dupa cum descopera Rachel Nuwer, putem pierde mai mult decat doar cuvinte daca le permitem sa dispara.

T

Tom Belt, originar din Oklahoma, nu a intalnit limba engleza pana cand a inceput gradinita. In casa lui, conversatiile au avut loc in Cherokee.

Belt a crescut calare pe cai si, dupa facultate, a sarit prin tara facand circuitul de rodeo. In cele din urma, a ajuns in Carolina de Nord in cautarea unei femei pe care a intalnit-o la scoala cu 20 de ani mai devreme. „Cu toti acei ani in urma, ea a spus ca lucrul care a atras-o de mine a fost ca eram cel mai tanar cherokee pe care-l intalnise vreodata si care putea vorbi cherokee”, spune el. „Am cumparat un bilet dus-intors pentru a o vizita, dar nu am folosit niciodata celalalt capat al biletului.”

Cuplul s-a casatorit. Cu toate acestea, sotia sa – si Cherokee – nu vorbea limba. Curand si-a dat seama ca era o minoritate printre proprii sai oameni. La acea vreme, doar 400 de vorbitori cherokei erau lasati in Eastern Band, tribul situat in patria istorica a cherokeilor si cel de care apartine sotia sa. Nici copiii nu mai invatau limba. „Am inceput sa-mi dau seama de urgenta situatiei”, spune Belt. Asa ca a decis sa faca ceva in acest sens.

Cherokee este departe de a fi singura limba minoritara amenintata de disparitie. Numai in ultimul secol, aproximativ 400 de limbi – aproximativ una la trei luni – au disparut, iar majoritatea lingvistilor estimeaza ca 50% din cele 6.500 de limbi ramase din lume vor disparea pana la sfarsitul acestui secol (unii cifra la fel de mare ca 90%, totusi). Astazi, primele zece limbi din lume revendica aproximativ jumatate din populatia lumii. Poate fi pastrata diversitatea lingvistica sau suntem pe cale sa devenim o specie monolingva?

Primele 10 limbi din lume pretind in jur de jumatate din populatia lumii (Thinkstock)

Intrucat exista atat de multe limbi periclitate, este imposibil sa etichetezi doar una ca fiind cea mai rara sau mai periclitata, dar cel putin 100 din intreaga lume au doar o mana de vorbitori – de la Ainu in Japonia pana la Yagan in Chile. Poate fi dificil sa ii gasesti si pe acesti oameni. Exista cateva cazuri celebre – Marie Smith Jones s-a stins din viata in Alaska in 2008, luand cu ea limba Eyak – dar, de obicei, sunt persoane mai in varsta (de multe ori cu probleme de sanatate) care nu isi promoveaza abilitatile lingvistice. „Cu cat numarul de vorbitori este mai mic, cu atat este mai greu sa obtineti un numar exact de oameni”, spune David Harrison, presedintele departamentului de lingvistica de la Swarthmore College si cofondator al Institutului non-profit pentru limbi vii pentru limbile pe cale de disparitie.

Chiar daca o multime de oameni inca o vorbesc, s-ar putea sa traiasca departe si astfel sa nu discute intre ei – sau in cazul limbii mexicane precolumbiene Ayapaneco, ultimii doi vorbitori supravietuitori au refuzat sa vorbeasca intre ei de ani de zile. Fara practica, chiar si o limba materna va incepe sa se degradeze in mintea vorbitorului. Salikoko Mufwene, lingvist la Universitatea din Chicago, a crescut vorbind Kiyansi, vorbit de un grup etnic mic din Republica Democrata Congo. In 40 de ani, traind departe de RDC, Mufwene a intalnit doar doua persoane care vorbesc limba. Intr-o calatorie recenta in satul natal, s-a trezit cautand cuvinte si luptandu-se sa tina pasul cu conversatia. „Mi-am dat seama ca Kiyansi exista mai mult in imaginatia mea decat in ​​practica”, spune el. „Asa mor limbile”.

Daca ultimii vorbitori ai unei limbi traiesc departe, vocabularele lor pot incepe sa se estompeze (Thinkstock)

Limbile ajung de obicei la punctul de criza dupa ce au fost deplasate de una dominanta social, politic si economic, asa cum spun lingvistii.

In acest scenariu, majoritatea vorbeste o alta limba – engleza, mandarina, swahili – deci vorbind ca limba este esentiala pentru accesarea locurilor de munca, educatie si oportunitati. Uneori, in special in comunitatile de imigranti, parintii vor decide sa nu-si invete copiii limba lor de patrimoniu, percepandu-l ca pe un potential obstacol in calea succesului lor in viata.

Vorbitorii de limbi minoritare au suferit o lunga istorie de persecutie. Pana in secolul al XX-lea, multi copii nativi americani din Canada si SUA au fost trimisi la internate, unde li s-a interzis adesea sa vorbeasca limba lor materna. Astazi, multi americani de limba engleza sunt inca ostili fata de vorbitorii de limba engleza, in special cei spanioli. Persecutia extrema se intampla si la fel. In august anul trecut, un lingvist din China a fost arestat pentru ca a incercat sa deschida scoli care ii predau limba materna, uigura. De atunci nu s-a mai aflat de el.

Limbi pe cale de disparitie

Din aceste motive si altele, limbile mor pe tot globul. Atlasul Unesco al limbilor lumii in pericol enumera 576 ca fiind pe cale de disparitie critica, iar alte mii sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie sau amenintate. Cele mai mari numere apar in America. „As spune ca practic toate limbile [minoritare] din SUA si Canada sunt pe cale de disparitie”, spune Peter Austin, profesor de lingvistica de teren la Universitatea din Londra. „Chiar si o limba precum Navajo, cu mii de vorbitori, se incadreaza in aceasta categorie, deoarece foarte putini copii invata acest lucru.” Daca se masoara proportional cu populatia, totusi, Australia detine recordul mondial pentru limbile pe cale de disparitie. Cand europenii au sosit pentru prima data acolo, in toata tara se vorbeau 300 de limbi aborigene. De atunci, aproximativ 100 au disparut, iar lingvistii considera ca 95% dintre cei ramasi sunt pe ultimele picioare. Doar o duzina din cele 300 originale sunt inca invatate copiilor.

In Australia, peste 100 de limbi aborigene au disparut de cand au sosit colonistii europeni (Getty Images)

Dar conteaza daca un limbaj aparent obscur vorbit de cativa oameni intr-un colt izolat al lumii iese din existenta?

Unii oameni sustin ca pierderea limbajului, precum pierderea speciilor, este pur si simplu un fapt al vietii pe o planeta in continua evolutie. Dar argumentele contra sunt abundente. „Multi oameni invoca darwinismul social pentru a spune„ cui ii pasa ”, spune Mark Turin, antropolog si lingvist la Universitatea Yale. „Dar cheltuim sume uriase de bani pentru protejarea speciilor si a biodiversitatii, asa ca de ce ar trebui ca singurul lucru care ne face singuri umani sa nu fie hraniti si protejati in mod similar?”

Mai mult, limbile sunt conducte ale mostenirii umane. Scrierea este o dezvoltare relativ recenta in istoria noastra (sistemele scrise exista in prezent doar pentru aproximativ o treime din limbile lumii), astfel incat limbajul in sine este adesea singura modalitate de a transmite cantecele, povestile si poeziile unei comunitati. Iliada a fost o poveste orala inainte de a fi scrisa, la fel ca si Odiseea. „Cate alte traditii exista in lume pe care nu le vom sti niciodata pentru ca nimeni nu le-a inregistrat inainte ca limba sa dispara?” Spune Austin. 

Cum te simte acest pisoi? Limba cherokee are un cuvant unic pentru aceasta: „oo-kah-huh-sdee” (Thinkstock)

Limbile transmit, de asemenea, culturi unice. Cherokee, de exemplu, nu are nici un cuvant pentru adio, doar „te voi revedea”. La fel, nu exista nicio fraza pentru „Imi pare rau”. Pe de alta parte, are expresii speciale. Un cuvant – oo-kah-huh-sdee – reprezinta deliciul plin de gura, ciupit de obraz, experimentat atunci cand vedeti un bebelus adorabil sau un pisoi. „Toate aceste lucruri transmit o cultura, un mod de interpretare a comportamentului si emotiei umane care nu este transmis in acelasi mod ca si in limba engleza”, spune Belt. Fara limba, cultura in sine ar putea sa se clatine sau chiar sa dispara. „Daca vrem sa supravietuim, sa continuam si sa existam ca popor cu o cultura distincta si unica”, continua el, „atunci trebuie sa avem o limba”.

„Este foarte greu ca vorbitor de limba engleza sa inteleg asta”, adauga Lenore Grenoble, lingvist la Universitatea din Chicago. „Dar doar auzi asta de nenumarate ori: oamenii simt pierderea limbii lor intr-un mod foarte personal.”

Bogatie de intelepciune

Un alt argument il reflecta pe cel al conservarii biodiversitatii. Asa cum ecosistemele ofera o multime de servicii pentru umanitate – unele cunoscute, altele nerecunoscute sau inca de descoperit – si limbile sunt coapte cu posibilitati. Acestea contin un corp acumulat de cunostinte, inclusiv despre geografie, zoologie, matematica, navigatie, astronomie, farmacologie, botanica, meteorologie si multe altele. In cazul cherokeei, aceasta limba sa nascut din mii de ani petrecuti in sudul Muntilor Appalachia. Cuvintele cherokee exista pentru fiecare boaba, tulpina, fronda si toadstool din regiune, iar aceste nume transmit, de asemenea, ce fel de proprietati ar putea avea acel obiect – fie ca este comestibil, otravitor sau are o anumita valoare medicinala. „Nicio cultura nu are monopolul geniului uman si nu stim niciodata de unde poate veni urmatoarea idee stralucitoare”, spune Harrison.

Limbile pot contine cunostinte vitale – numele fructelor de padure pot transmite daca sunt otravitoare, de exemplu (Thinkstock)

In cele din urma, limbile sunt modalitati de a interpreta lumea si nu exista doua la fel. Ca atare, ele pot oferi informatii despre neurologie, psihologie si capacitatile lingvistice ale speciei noastre. „Diferite limbi ofera cai distincte de gandire si cadre pentru gandirea si rezolvarea problemelor”, spune Harrison. Revenind la cherokee, spre deosebire de engleza, este vorba mai degraba de verb decat de substantiv, iar acele verbe pot fi conjugate intr-o multitudine de moduri, in functie de cine actioneaza. Si, in functie de sufix, vorbitorii pot indica daca un substantiv este indreptat spre sau departe de ei; in sus sau in jos; sau in amonte sau in aval. Este un mod mult mai precis de a face fata lumii decat engleza. „Exista o conceptie gresita ca aceste limbi sunt simple doar pentru ca multe nu sunt scrise”, spune Turin.

Luptati pentru a salva

Din toate aceste motive, lingvistii se straduiesc sa documenteze si sa arhiveze diversitatea limbilor care dispar rapid. Eforturile lor includ crearea de dictionare, inregistrarea de istorii si traditii si traducerea de povesti orale. „Daca exista o documentatie foarte buna, atunci exista sansa ca aceste limbi sa poata fi revitalizate in viitor, chiar si dupa ce vor inceta sa mai fie vorbite”, spune Turin.

Fara vorbitori sau persoane interesate sa le revitalizeze, totusi, aceste eforturi sunt ca „pastrarea limbajelor ca artefacte ale muzeelor”, spune Mufwene.

Dupa ce au aflat ca limba sa era gata sa dispara, Belt si alti vorbitori cherokei preocupati din Banda de Est au inceput sa discute despre modul de salvare a limbii. Belt s-a oferit voluntar sa predea lectii cherokee la o scoala locala, de exemplu, si in cele din urma tribul a decis sa creeze o scoala de scufundare lingvistica pentru copii, unde cursurile de baza – inclusiv stiinta si matematica – sunt predate in cherokee. Limba cherokee este acum oferita si la universitatea locala, unde preda Belt.

„Cherokeii de Est sunt unul dintre cei care lucreaza cu adevarat in liniste la propriile programe de revitalizare a limbii”, spune Bernard Perley, antropolog la Universitatea din Wisconsin, Milwaukee. „Dar nimeni nu aude vreodata despre munca pe care o fac.”

Exista, de asemenea, cateva exemple de limbi care sunt reinviate chiar si dupa disparitia efectiva. Pana in anii 1960, ultimii vorbitori fluenti ai limbii Miami care locuiau in Midwestul american au murit. Multumita in mare parte eforturilor unui membru interesat al tribului Miami Nation, totusi, limba este predata acum la Universitatea Miami din Ohio. „Miami Nation a intrebat, daca expertii gresesc? Ce se intampla daca limba doarme si o putem trezi? ” Spune Perley. „Au schimbat retorica de la moarte la viata.”

Suport tehnic

Intr-o masura, tehnologia poate ajuta aceste eforturi. „Multi vorbitori folosesc tehnologia pentru a face lucruri cu adevarat interesante, care nu erau imaginabile cu o generatie in urma”, spune Turin. De exemplu, o versiune de Windows 8 este disponibila in Cherokee, iar o aplicatie Cherokee permite vorbitorilor sa trimita text in cele 85 de litere ale limbii. O multitudine de site-uri dedicate limbilor individuale sau limbilor dintr-o anumita regiune unesc vorbitorii si ofera instrumente multimedia de predare, inclusiv proiectul Digital Himalaya, blogul Diyari, proiectul Arctic Languages ​​Vitality si Proiectul Enduring Voices.

Datorita eforturilor trupei Eastern, astazi, aproximativ 60 dintre copiii lor pot vorbi cherokee – o statistica mult mai buna decat atunci cand Belt s-a mutat in Carolina de Nord in 1991. Belt, alaturi de nenumarati alti vorbitori de limbi rare si pe cale de disparitie, nu este pregatit sa limbajul dispare in istorie – chiar daca calatoria spre revitalizare este una ascendenta. Asa cum un batran ii spunea Belt acum cativa ani: „Este bine ca vreti sa faceti acest lucru, dar amintiti-va, nu l-au luat peste noapte si nu il veti recupera inapoi peste noapte”. 

Daca doriti sa comentati acest lucru sau orice altceva pe care l-ati vazut pe viitor, accesati pagina noastra Facebook sau Google+ sau trimiteti-ne un mesaj pe Twitter .

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR