Exista un reflex firesc al oricarei companii de a „optimiza” fluxul de bani care merge catre stat din taxe si impozite, in masura in care exista parghii legislative in acest sens.

Acest reflex poate fi cu atat mai usor de acceptat in Romania, unde exista mereu rezerve serioasa asupra gestionarii adecvate a transparentei si adecvarii cu care sunt gestionati banii de catre stat. In ceea ce priveste tranzactiile incheiate in cadrul unui grup, fie acesta national sau multinational, aceste tranzactii ar trebui de acum inainte, cu noul Cod Fiscal, sa poata fi la orice moment dovedite ca s-au facut la un pret al pietei, nici supraestimat ( in cazul unei cumparari) , nici subestimat ( in cazul unei vanzari), ci ca si cum tranzactia ar fi fost intre doua entitati independente, asta pentru ca firmele sa nu aiba surprize neplacute, atentioneaza specialistii de la Transfer Pricing Services (TPS).

TPS atentioneaza asupra unor punctele nevralgice privind tranzactiile intr-grup din noul Cod Fiscal, ridicand in acelasi timp o serie de intrebari asupra unor formulari ambigue care merita clarificate.

Recentele modificari aduse Codului Fiscal arata cat se poate de clar ca autoritatile pun un accent deosebit pe investigarea tranzactiilor derulate intre companii din cadrul aceluiasi grup, mai ales daca partenerii de tranzactionare sunt inregistrati intr-un asa-numit „paradis fiscal”.

Preturile de transfer (preturile la care se incheie tranzactiile respective) devin un punct fierbinte al fiscalitatii la nivelul corporatiilor, o tendinta care se inregistreaza, de altfel, si pe plan international, pe fondul nevoii stringente de noi surse de venituri bugetare. Daca insa statul are asteptari foarte mari in privinta acestui domeniu, de partea cealalta, si companiile se asteapta cel putin la un cadru legislativ, metodologic cat se poate de clar, care sa elimine confuziile si interpretarile, care se pot dovedi in final neproductive pentru ambele parti.

„Tranzactiile artificiale”

In noua formulare, se arata ca „nu vor fi aplicate prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state pentru tranzactiile artificiale care au fost derulate cu scopul esential dovedit de a evita impozitarea si care aduc contribuabilului un avantaj fiscal. Prin tranzactii artificiale se inteleg acele tranzactii care nu au continut economic si care in mod normal nu ar fi utilizate in cadrul unor practici economice obisnuite.”

Si totusi, ce se intelege prin „tranzactie artificiala”, „in mod normal” ori „practici economice obisnuite”? Aceste sintagme cer definitii clare, din care sa se inteleaga, spre exemplu, ca o tranzactie este considerata artificiala cand are un pret mai mare sau mai mic cu cel putin x% fata de pretul pietei. In lipsa acestor definitii, ne putem astepta la un refuz din partea autoritatilor de intrare in procedura amiabila pentru evitarea dublei impuneri, chiar si in cazul unei inregistrari eronate, fara rea intentie, a tranzactiei care face obiectul controlului fiscal?

Aceasta modificare poate avea consecinte semnificative asupra grupurilor de companii, acelasi profit fiind impozitat de doua ori, atat in Romania cat si in cealalta jurisdictie. Astfel grupul nu mai are la dispozitie nici un mijloc de evitare a dublei impuneri.

Pe de alta parte, nu este clar ce se intampla in cazul „tranzactiilor artificiale” identificate la o companie dintr-un grup national. Spre exemplu nu e clar daca se mai face ajustarea corespondenta la cealalta parte afiliata.

Neclaritati cu ajustarea TVA in functie de baza impozabila

Prin noile modificari se stabileste ca, atunci cand se modifica baza impozabila urmare a unei ajustari a preturilor de transfer, se va recalcula si TVA-ul aferent (cand nu se inregistreaza neutralitatea taxei, respectiv atunci cand TVA colectata de furnizor nu este egala cu TVA dedusa de client).

Poate fi interpretata aceasta prevedere ca o cuplare automata a oricarui control de TVA cu un control privind preturile de transfer? Cum poate sti organul de control ca exista neutralitatea TVA? … trebuie control incrucisat (deci intarziere la rambursarea TVA)? sau poate fi pregatit un document care sa certifice neutralitatea TVA? … sau se va cere dosarul preturilor de transfer si ulterior se va verifica neutralitatea TVA? Pentru bugetarea costurilor companiei, precum si a trezoreriei, este necesar sa se explice care este modul de functionare a controlului la rambursare in perspectiva noilor modificari, atunci cand sunt in discutie tranzactii cu persoane afiliate. Astfel, s-ar elimina si practica paguboasa a suspendarii controlului fiscal si implicit a eventualei rambursari de TVA pana la prezentarea dosarului preturilor de transfer sau pana la verificarea incrucisata a neutralitatii TVA.

Supraimpozitarea tranzactiilor cu entitati din off-shore

Printr-o simpla adaugare de alineat, ne aflam acum in fata uneia din cele mai importante schimbari de natura fiscala din ultimii ani – o descurajare oficiala si penalizare a priori a tranzactiilor incheiate cu entitati inregistate intr-un paradis fiscal (indiferent daca sunt afiliate sau independente).

Practic, toate veniturile obtinute din Romania de catre companiile off-shore (nota bene: legale) se vor impozita in Romania (la sursa) cu 50%. Tocmai pentru ca vorbim aici de o masura curajoasa, este de asteptat ca si formularea sa fie pe masura, clara de la un capat la altul. Spre exemplu, impozitarea la sursa se practica in cazul salariilor, o cheltuiala automat recunoscuta de catre autoritatea fiscala ca avand drept de deducere. Prin aplicarea noii masuri in cazul off-shore (si inca la un nivel foarte mare) se pune intrebarea daca aceasta supraimpozitare legitimeaza, in fapt, toate tranzactiile cu un paradis fiscal. Altfel spus, daca platesti, la sursa, 50% din valoarea tranzactiei, atunci, automat, tranzactia este acceptata, are substanta economica iar contribuabilul poate deduce cheltuiala la impozitul pe profit? Se mai pune problema justificarii cuantumului tranzactiei? Poate aceasta tranzactie sa fie incadrata ca fiind ”artificiala” si astfel sa nu fie recunoscuta ca deductibila la calculul impozitului pe profit?

Devine tot mai clar ca e nevoie sa se stabileasca intre contribuabil si administratie o comunicare deschisa, corecta si pragmatica, menita in final sa elimine abuzurile de ambele parti.

„Dupa aceste modificari legislative, contribuabilului ii ramane practic o singura modalitate eficienta de a-si sustine cauza – sa intocmeasca o documentatie de preturi de transfer inca de la inceputul tranzactiei cu un afiliat – in acest mod dovedeste intentia de conformare fiscala voluntara si reduce riscul interpretarilor privind tranzactiilor”, conchide Alin Irimia, director TPS.

Cine este Transfer Pricing Services

Transfer Pricing Services este una dintre cele mai importante firme independente de consultanta in domeniul preturilor de transfer, recunoscuta pentru furnizarea de solutii inovative de gestionare eficienta a riscurilor si disputelor in materie. Firma are peste 170 de clienti, companii de toate dimensiunile – multinationale puternice sau grupuri nationale in plina expansiune, din toate domeniile – de la productie industriala la energie, de la comert la servicii financiare.

Compania a fost infiintata de Adrian Luca, unul din primii specialisti din Romania in domeniul preturilor de transfer, participant la introducerea in legislatia nationala a standardelor OECD in materie. De la sfarsitul 2012, s-a alaturat TPS Alin Irimia, cel care a coordonat timp de sase ani, inca de la infiintare, directia preturi de transfer din cadrul ANAF. In acelasi timp, Alin Irimia este unul din cei 5 reprezentanti ai Romaniei in Comisia de Arbitraj la nivelul Uniunii Europene privind eliminarea dublei impuneri.

TPS este afiliata international la reteaua Transfer Pricing Associates, care dispune de birouri in peste 50 de tari.