Visul ca finantele descentralizate – sau „DeFi” – pot elibera sistemul monetar de ghearele guvernelor si bancilor a ajutat la lansarea a 20.000 de criptomonede.
Dar, cu 2022 dovedindu-se a fi mai mult un cosmar cripto – inclusiv pentru laudatele „monede stabile” care detin cele mai promitatoare ca rivale cu monedele emise de bancile centrale – acum se pun intrebari daca DeFi are intr-adevar vreun viitor.
Exista previziuni ca piata criptomonedelor, care si-a pierdut mai mult de jumatate din valoare in primele sase luni ale anului 2022, s-ar putea prabusi in continuare – sau ar putea fi pe punctul de a reveni. Acest lucru indica faptul ca cripto este grozav pentru jocuri de noroc, dar totusi prost ca moneda utilizabila. De asemenea, ii lipsesc alte atribute utile.
Pentru a evalua perspectivele DeFi, este util sa luam in considerare modul in care finantele au devenit centralizate in primul rand.
Originile banilor
Banii sunt o caracteristica a retelelor umane din ce in ce mai sofisticate. Cand traiam ca trupe de vanatori-culegatori, nu era nevoie de asta. S-ar putea tine un numar informal al favorurilor datorate.
Odata cu complexitatea mai mare a comunitatilor asezate, in care oamenii s-au specializat in activitati care corespund aptitudinilor si preferintelor lor, sistemul de troc a devenit norma.
Dar trocul necesita o dubla coincidenta a dorintelor. Cineva care avea mancare in exces si dorea ajutor pentru a construi o casa a trebuit sa gaseasca un constructor infometat. Apoi au trebuit sa se tocmeasca cate ore de munca reprezenta un schimb echitabil pentru o masa.
Asa ca „banii” au fost inventati.
Banii ar putea fi scoici sau un bun util stocabil. Ar putea fi un numar de datorii inregistrate in siguranta undeva (cele mai timpurii forme de scriere, datand din 3000 i.Hr., erau inregistrarile financiare cuneiforme). Apoi au venit jetoanele create de om, care au dus la monede din metale rare.

Asa-numitii „bani de cazma”, un hibrid intre instrumentele de curatat folosite pentru troc si obiectele stilizate folosite ca bani, a aparut in China antica in urma cu aproximativ 3.000 de ani.
Originile bancilor
Banii insemnau ca oamenii puteau economisi recompensele muncii lor si sa o imprumute altora. Dar reunirea creditorilor cu debitorii si asigurarea creditorilor pe care debitorii le vor rambursa a fost o provocare. Acesta este motivul pentru care s-au dezvoltat bancile.
Bancile nu au emis doar o forma convenabila de bani sub forma de monede si bancnote. De asemenea, au furnizat patru servicii bancare de baza:
-
grupare: prin strangerea multor depozite mici, ar putea face imprumuturi mari
-
diversificare: prin acordarea de imprumuturi unei game de debitori, un default a contat mult mai putin
-
evaluarea riscurilor: abilitati specializate in evaluarea increderii implicite reduse
-
transformarea scadentei: puteau oferi imprumuturi pe perioade mai lungi decat doreau majoritatea deponentilor sa-si pastreze banii in banca.
Cea mai veche banca care functioneaza si astazi este Monte dei Paschi di Siena din Italia, fondata in 1472.

Sediul Bancii Monte dei Paschi di Siena, in Siena, Italia.
Abordarea problemelor cu bancile
Dar bancile private cu monede proprii nu era un sistem stabil. Asa-numitele „functii bancare” au avut loc atunci cand deponentii si-au pierdut increderea intr-o banca si au cautat sa-si retraga fondurile. Cand o banca nu a putut sa rascumpere toate bancnotele sau depozitele solicitate, a aparut panica.
Fugiile bancare erau adesea contagioase. Oamenilor le-a fost greu sa distinga daca o banca are o problema idiosincratica (cum ar fi un manager fraudulos) sau sufera de o problema generala (cum ar fi o recesiune economica care duce la datorii neperformante). O rulare pe o banca ar declansa adesea rulari pe altele.

Politia mentine ordinea in timpul unei alergari la Banca Adolf Mandel din New York, 16 februarie 1912.
In secolul al XX-lea, majoritatea tarilor au rezolvat aceste probleme detinand o moneda emisa de banca centrala detinuta de guvern si reglementand bancile private pentru a-i asigura pe deponenti de solvabilitatea lor. Aceste reglementari includ obligarea bancilor sa pastreze o proportie minima din activele lor disponibile pentru retrageri si sa incheie o asigurare a depozitelor.
Miscarea pentru finante descentralizate
Acest proces de centralizare bancara nu a fost insa universal aplaudat. Libertarienii sunt suspiciosi cu privire la dependenta sistemului de monopolurile emise de guvern si bancile autorizate. Le displace bancile aproape la fel de mult pe cat le plac guvernele. Ei considera finantele centralizate ca fiind atat ineficiente, cat si coercitive.
Visul lor: finantare descentralizata (sau dezintermediata), care sa permita tranzactii direct, fara a fi nevoie de intermediari bancari. Prin eliminarea „omul de mijloc”, argumentul lor a fost, costurile tranzactiilor vor fi mai mici si puterea statului asupra indivizilor va fi redusa.
Cu internetul si tehnologia block-chain, aceste vise au lansat peste 20.000 de criptomonede, prima si cea mai mare fiind Bitcoin.

„Iluzia descentralizarii”
Dar, dupa cum demonstreaza pierderile masive de pe pietele criptomonedelor din ultimele luni, DeFi inca nu a dovedit ca este o alternativa viabila la sistemul bancar centralizat. Ramane neclar cum pot fi furnizate cele patru servicii bancare discutate mai sus fara intermediari financiari de incredere.
Intr-adevar, conform economistilor de la Banca Reglementarilor Internationale (banca centrala a bancilor centrale):
In timp ce viziunea principala a sustinatorilor DeFi este intermedierea fara entitati centralizate, sustinem ca o anumita forma de centralizare este inevitabila. Ca atare, exista o „iluzie a descentralizarii”.
Putine utilizari in afara de speculatie
Dupa cum noteaza economistii BRI, finantarea descentralizata are inca putine utilizari in economia reala. In mare parte, a facilitat speculatiile. Dar ceea ce ii atrage pe speculatori – preturile extrem de fluctuante – face o moneda proasta.
O lectie salutara vine din experienta a doua (foste) primele zece criptomonede, TerraUSD si colegul sau stabil, Luna. TerraUSD trebuia sa fie o „moneda stabila”, cu valoarea sa fixata la 1 USD. Asta a fost valabil pana la inceputul lunii mai. Pana la sfarsitul lunii mai, se tranzactiona la mai putin de 3 centi SUA. In aceeasi perioada, pretul lui Luna a scazut de la 82 USD la 0,02 centi SUA.
Aceste exemple ilustreaza modul in care criptomonede precum Bitcoin, lipsite de orice valoare fundamentala, sunt jocuri de noroc speculative.
Asadar, monedele bancii centrale inca nu au rival pentru activitatea de zi cu zi de cumparare si vanzare de lucruri si sunt inca depozite de valoare mult mai sigure decat cripto, chiar daca inflatia le erodeaza puterea de cumparare.